NATO testează în Letonia un sistem comun de apărare antidronă. România a găzduit o etapă anterioară a experimentului
NATO a încheiat în Letonia o serie de experimente operaționale prin care a testat integrarea sistemelor antidronă, a comunicațiilor și a tehnologiilor de identificare a țintelor. Obiectivul este ca echipamente dezvoltate de state și companii diferite să poată funcționa împreună, inclusiv în cazul unui atac cu roiuri de drone.
Alianța Nord-Atlantică testează o nouă abordare a apărării împotriva dronelor: conectarea senzorilor, sistemelor de comandă și control și mijloacelor de neutralizare într-o rețea comună, capabilă să funcționeze dincolo de granițele naționale și de diferențele dintre echipamentele utilizate de aliați.
Experimentele s-au desfășurat în Letonia, în cadrul programului Digital Backbone Experimentation 2026 (DiBaX 2026), coordonat de Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO. Etapa finală, denumită NATO FUSE – Federated Unified Sensing and Effects, a avut loc în perioada 29–30 octombrie, la baza militară Ādaži.
La 30 octombrie, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat că experiența războiului din Ucraina a redus dramatic timpul disponibil pentru adaptarea tehnologiilor militare. Acesta a indicat drept obiectiv pentru anul viitor dezvoltarea unui lanț integrat de tip „senzor–trăgător”, capabil să acționeze împotriva roiurilor de drone și să funcționeze prin conectarea sistemelor mai multor state aliate, inclusiv a unităților desfășurate pe flancul estic.
De la detectarea dronei la neutralizarea amenințării
Unul dintre principalele obiective ale experimentului a fost verificarea modului în care sistemele antidronă dezvoltate de producători diferiți pot comunica și coopera.
Într-un scenariu operațional, un senzor detectează o dronă și transmite informațiile către sistemele de comandă și control. Datele pot fi distribuite mai departe către alte structuri aliate, iar comandantul poate selecta mijlocul de intervenție potrivit pentru neutralizarea amenințării.
Problema pe care NATO încearcă să o rezolve nu este doar identificarea unei drone, ci și eliminarea întârzierilor provocate de incompatibilitatea echipamentelor. Un sistem performant, dar incapabil să comunice rapid cu celelalte componente ale apărării, poate limita eficiența întregului dispozitiv.
Potrivit Agenției NATO pentru Comunicații și Informatică (NCIA), în cadrul DiBaX 2026 au fost testate drone de dimensiuni diferite, capacitățile de detectare și posibilitățile de interceptare, precum și schimbul de date între senzori, mijloace de intervenție și sistemele de comandă și control.
Comunicațiile 5G și satelit, parte a infrastructurii militare
Experimentul nu s-a limitat la apărarea antidronă. O altă componentă importantă a vizat infrastructura digitală necesară pentru ca forțele aliate să poată comunica și să schimbe informații în condiții operaționale dificile. Programul a urmărit trei direcții: utilizarea rețelelor 5G pentru conectarea rapidă a sistemelor, asigurarea comunicațiilor reziliente prin rețele diferite și integrarea informațiilor pentru îmbunătățirea imaginii operaționale și accelerarea procesului decizional.
NCIA a testat inclusiv integrarea unei rețele experimentale 5G cu infrastructura de comunicații prin satelit a Agenției Spațiale Europene. În cadrul demonstrației, centrul ESTEC din Noordwijk, Olanda, a fost conectat prin satelit cu infrastructura din Letonia, permițând aplicațiilor din cele două locații să comunice printr-o rețea integrată.
România a găzduit prima etapă a experimentelor antidronă din 2026
Programul NATO de integrare a sistemelor antidronă a inclus și România. Potrivit Comandamentului Aliat pentru Transformare, prima etapă a seriei de experimente Crucible 1-26 a fost organizată în România și a urmărit integrarea senzorilor, a sistemelor de comandă și control și a mijloacelor de neutralizare într-o singură structură operațională.
Ulterior, testele desfășurate în Finlanda au extins experimentul către conectarea mai multor astfel de structuri și schimbul de informații între locații diferite. În Letonia, etapele următoare au urmărit integrarea mai multor sisteme în formațiuni tactice și conectarea lor la structurile de comandă și control ale NATO.
Această succesiune arată că experimentul nu urmărește doar demonstrarea unor echipamente individuale, ci construirea unei arhitecturi comune de apărare, în care informațiile colectate într-un punct pot contribui la decizia și intervenția altor unități.
Aproape 100 de companii din industria de apărare au participat la experimente
Ediția din acest an a DiBaX s-a desfășurat în două baze militare din Letonia, Ādaži și Sēlija, și a reunit reprezentanți ai forțelor armate aliate, specialiști NATO și aproape 100 de companii din industria de apărare, provenind din peste 20 de țări, potrivit Ministerului leton al Apărării.
Rezultatele experimentelor urmează să fie analizate de NATO împreună cu statele participante, operatorii militari și industria de apărare. Etapa următoare va identifica problemele tehnice și operaționale care trebuie rezolvate înainte ca soluțiile testate să poată fi integrate în capabilitățile forțelor aliate.
Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, miza este semnificativă. Atacurile cu
drone din războiul din Ucraina au demonstrat că apărarea eficientă nu depinde doar de performanța unui radar sau a unui sistem de interceptare, ci și de viteza cu care informațiile circulă între structurile militare și de capacitatea acestora de a acționa coordonat.
Sursa: https://www.mod.gov.lv/en/news/natos-largest-ever-experiment-new-defence-technologies-underway-latvia
https://www.act.nato.int/article/nato-scales-counter-uas-experimentation/
https://www.ncia.nato.int/newsroom/news/ncia-tests-technologies-to-strengthen-natos-digital-backbone-at-dibax-2026
https://www.nato.int/en/news-and-events/articles/news/2026/10/30/chair-of-the-nato-military-committee-visits-nato-fuse-in-riga