Miercuri, 18 noiembrie 2026

Știri, analize și securitate, în timp real

Ultima oră
Educatie pentru securitate

Cum recomandă Comisia Europeană să fie protejate fizic infrastructurile critice. Bariere, uși securizate și zone de acces succesive

Aceste măsuri sunt prezentate în orientările publicate de Comisia Europeană privind aplicarea Directivei europene referitoare la reziliența entităților critice (CER). Documentul oferă recomandări tehnice, de securitate și organizatorice pentru protejarea infrastructurilor împotriva riscurilor naturale și provocate de om, inclusiv sabotaj, terorism, spionaj, criminalitate și amenințări hibride.

AI photo
Foto: Măsuri de consolidare a perimetrului,

Protecția fizică a infrastructurilor critice nu trebuie să se limiteze la instalarea unor garduri și sisteme de supraveghere. Ea presupune organizarea unor zone succesive de securitate, controlarea punctelor de intrare, consolidarea elementelor constructive și protejarea spațiilor tehnice în care se află echipamente esențiale.

Protecția perimetrală: descurajare și întârziere

Comisia recomandă utilizarea unor măsuri de consolidare a perimetrului, cu rolul de a descuraja și întârzia pătrunderea neautorizată.

Printre soluțiile menționate se numără:

  • garduri de securitate rezistente la escaladare și tăiere;
  • ziduri și porți consolidate;
  • bariere fixe sau retractabile împotriva pătrunderii vehiculelor;
  • obstacole naturale și amenajări care limitează viteza vehiculelor;
  • iluminat de securitate și semnalizare vizibilă;
  • sisteme de monitorizare și detecție a încălcării perimetrului.

Un principiu important este reducerea numărului de puncte prin care pot intra vehiculele, angajații și mărfurile. Accesul trebuie direcționat către puncte de control care pot fi supravegheate și administrate. În cazul riscului de pătrundere cu vehicule, barierele trebuie amplasate astfel încât să împiedice trecerea prin spațiile dintre elementele de protecție.

Uși, ferestre și puncte vulnerabile

Orientările Comisiei recomandă consolidarea intrărilor exterioare prin utilizarea unor uși și porți robuste, a balamalelor securizate și a mecanismelor de închidere adecvate.

Protecția nu trebuie să se limiteze la ușa principală. Ferestrele, luminatoarele, trapele de acoperiș, gurile de vizitare și orificiile de ventilație pot reprezenta, de asemenea, puncte de acces vulnerabile. Printre măsurile recomandate se regăsesc:

  • grilaje și bare de protecție;
  • geamuri rezistente la impact;
  • folii și straturi suplimentare de protecție;
  • sisteme de închidere securizate;
  • protejarea deschiderilor tehnice împotriva accesului și manipulării neautorizate.

Alegerea soluțiilor trebuie adaptată caracteristicilor obiectivului și riscurilor identificate. O centrală energetică, un centru de date și un depozit logistic nu au aceleași cerințe de protecție.

Zone succesive de securitate și uși interblocate

Un alt principiu important este organizarea accesului în mai multe niveluri. În loc ca o singură ușă să separe exteriorul de spațiul operațional, pot fi create zone succesive, fiecare cu propriile reguli de acces și verificare.

Comisia recomandă luarea în considerare a unor soluții precum cititoare de carduri, sisteme biometrice, sasuri de securitate și uși interblocate. Acestea pot împiedica accesul simultan al mai multor persoane printr-un singur punct de control și pot reduce riscul intrării neautorizate în zone sensibile.

Personalul de securitate poate avea un rol complementar, prin patrulare, verificarea accesului și intervenția în cazul incidentelor.

Spațiile tehnice trebuie protejate separat

Camerele și incintele în care se află instalațiile electrice, sistemele de alimentare cu apă și gaze, echipamentele de comunicații, rețelele informatice și componentele sistemelor de securitate trebuie să beneficieze de protecție specifică.

Comisia recomandă blocarea și controlarea accesului în aceste spații, precum și măsuri proporționale împotriva deschiderii sau manipulării neautorizate. Această cerință are o relevanță deosebită pentru infrastructurile în care compromiterea unei camere tehnice poate afecta funcționarea unor servicii esențiale.

De exemplu, accesul neautorizat la o cameră de distribuție electrică, la un spațiu de comunicații sau la echipamentele de control al unei instalații industriale poate produce consecințe mult mai grave decât simpla pătrundere într-o zonă administrativă.

Protecția fizică trebuie corelată cu detecția și intervenția

Barierele, ușile securizate și sistemele de închidere nu trebuie tratate ca măsuri independente. Ele trebuie corelate cu supravegherea video, senzorii de efracție, iluminatul, procedurile de verificare și capacitatea de intervenție.

Un gard poate întârzia pătrunderea, dar nu identifică singur tentativa de intrare. O cameră poate surprinde incidentul, dar nu oprește accesul. Un sistem de alarmare poate semnala evenimentul, dar eficiența sa depinde de existența unui protocol de răspuns. De aceea, protecția fizică trebuie proiectată ca un ansamblu de măsuri complementare: descurajare, detectare, întârziere, control, reacție și restabilirea funcționării normale.

Ce înseamnă recomandările pentru companiile din România

Orientările Comisiei pot fi utilizate ca material de referință de către operatorii infrastructurilor critice, administratorii obiectivelor industriale și companiile care proiectează sau furnizează sisteme de protecție fizică.

Ele pot ajuta la identificarea unor vulnerabilități care nu sunt întotdeauna evidente: puncte secundare de acces, spații tehnice insuficient protejate, trasee de apropiere a vehiculelor, ferestre și deschideri vulnerabile sau lipsa delimitării clare între zonele publice și cele restricționate.

Este important de precizat că documentul Comisiei conține orientări neobligatorii, nu introduce prin el însuși obligații tehnice noi pentru toate companiile. Recomandările trebuie interpretate în contextul Directivei CER, al legislației naționale și al evaluării de risc aplicabile fiecărei entități.

Pentru industria de securitate, documentul oferă totodată o imagine asupra tipurilor de soluții care pot deveni relevante în proiectele de modernizare a infrastructurilor critice: bariere anti-vehicul, garduri specializate, uși și ferestre securizate, sisteme de control al accesului și protecția spațiilor tehnice.

Surse: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52026XC03712

https://home-affairs.ec.europa.eu/news/commission-issues-guidance-strengthen-resilience-critical-infrastructure-2026-07-10_en