Miercuri, 18 noiembrie 2026

Știri, analize și securitate, în timp real

Ultima oră

Marea Britanie avertizează asupra diversificării războiului hibrid al Rusiei în Europa. De la sabotaj și spionaj la manipularea alegerilor și atacuri cibernetice

Pentru România, evaluarea britanică este relevantă în special prin prisma poziției sale pe flancul estic al NATO și a proximității față de conflictul din Ucraina.

Razboiul hibrid al Rusiei
Foto: AI Photo

Rusia desfășoară o campanie de război hibrid împotriva statelor europene, utilizând o gamă tot mai diversificată de instrumente pentru a destabiliza instituțiile democratice, a afecta infrastructurile critice și a slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina. Amenințarea nu se mai limitează la atacuri cibernetice sau operațiuni de propagandă, ci a început să includă sabotaj, ingerințe electorale, presiuni economice și folosirea rețelelor de intermediari pentru desfășurarea unor operațiuni clandestine.

Evaluarea este prezentată într-un document de cercetare publicat la 4 noiembrie de Biblioteca Camerei Comunelor din Parlamentul britanic, intitulat „Russia’s hybrid warfare campaign in Europe”.

Potrivit evaluării britanice, una dintre direcțiile de acțiune este reprezentată de ingerințele în procesele democratice, inclusiv prin influențarea alegerilor și campanii de dezinformare destinate amplificării diviziunilor politice și sociale.

Un alt domeniu important îl reprezintă atacurile cibernetice, desfășurate direct sau prin intermediul unor grupări și rețele asociate intereselor rusești. Aceste operațiuni pot viza instituții publice, infrastructuri critice, companii și sisteme logistice, având ca obiectiv perturbarea activității și slăbirea încrederii în capacitatea statului de a-și proteja infrastructura.

Documentul atrage atenția și asupra sabotajului infrastructurilor critice, industriei și lanțurilor logistice, activități care ar fi realizate tot mai frecvent prin intermediari sau persoane recrutate pentru operațiuni punctuale. Această metodă oferă autorităților ruse posibilitatea de a-și ascunde implicarea și de a îngreuna atribuirea responsabilității.

Spionajul și activitățile de supraveghere reprezintă o altă componentă a amenințării. Printre acțiunile semnalate se numără urmărirea disidenților ruși aflați în străinătate, identificarea vulnerabilităților infrastructurilor NATO și colectarea de informații despre obiective strategice.

Evaluarea britanică include și instrumentalizarea migrației, presiunile economice asupra statelor europene, manipularea aprovizionării cu energie și alimente, precum și utilizarea flotei maritime din umbră pentru ocolirea sancțiunilor energetice.

Prin combinarea acestor instrumente, Rusia poate exercita presiuni asupra adversarilor fără să declanșeze un conflict militar direct. Operațiunile sunt suficient de diverse pentru a afecta simultan securitatea națională, funcționarea economiei și stabilitatea politică a statelor vizate.

Documentul britanic arată că NATO și mai multe servicii europene de informații consideră că activitățile hibride atribuite Rusiei sunt în creștere atât ca frecvență, cât și ca intensitate. La sfârșitul lunii septembrie, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, avertiza asupra creșterii instabilității la periferia Alianței și a intensificării operațiunilor hibride rusești. Acesta semnala inclusiv o creștere a acțiunilor de sabotaj atribuite unor actori statali.

În același timp, raportul arată că NATO și Uniunea Europeană încearcă să își adapteze mecanismele de răspuns. Alianța își consolidează postura de apărare și operațiunile de vigilență în regiunile expuse, în timp ce UE dezvoltă instrumente comune pentru identificarea și contracararea amenințărilor hibride.

La nivel european există însă dezbateri privind necesitatea unui răspuns mai ferm și mai bine coordonat, inclusiv prin mecanisme care să permită reacții rapide la incidentele ce nu ating pragul unui atac militar convențional.

Implicații pentru România

Riscurile nu se limitează la incidentele cu drone sau la posibile încălcări ale spațiului aerian. Infrastructurile energetice și de transport, porturile, rețelele de comunicații, instituțiile publice și companiile care gestionează servicii esențiale pot deveni ținte ale unor operațiuni de destabilizare.

De asemenea, utilizarea intermediarilor și a rețelelor criminale în acțiuni de sabotaj face ca protecția obiectivelor strategice să nu mai poată fi privită exclusiv ca o responsabilitate a instituțiilor militare sau de informații.

Sursa: https://commonslibrary.parliament.uk/research-briefings/cbp-12272/

https://www.gov.uk/government/news/e5-defence-ministers-statement-26-october-2026?trk=article-ssr-frontend-pulse_little-text-block