Miercuri, 18 noiembrie 2026

Știri, analize și securitate, în timp real

Ultima oră

A șasea cea mai mare economie a lumii își reorganizează securitatea infrastructurii critice, înainte ca amenințările să devină realitate

India a trecut, de la 1 noiembrie, la un nou model de organizare a securității infrastructurii critice. Forța Centrală de Securitate Industrială (CISF), responsabilă de protecția unor obiective strategice ale țării, renunță la sistemul de comandă bazat pe teritorii și introduce o structură organizată în funcție de sectoarele economice pe care le protejează.

India reorganizeaza securitatea infrastructurii critice
Foto: AI Photo

Reorganizarea nu este prezentată de autoritățile indiene drept un răspuns la o amenințare externă anume. Pentru India are o semnificație mai largă, într-un context internațional în care protecția infrastructurii critice a devenit o prioritate, inclusiv pentru state care nu se află în prima linie a confruntării geopolitice.

Potrivit Ministerului indian de Interne, noua structură urmărește să asigure o supraveghere specializată, o coordonare mai bună și luarea mai rapidă a deciziilor. În vechiul sistem, un singur comandament regional putea coordona peste 50 de obiective foarte diferite, de la mine de cărbune și centrale electrice până la porturi. Noul model grupează unitățile în funcție de domeniul de activitate.

Au fost create structuri distincte pentru sectorul energetic, cărbune, oțel, petrol și gaze naturale, precum și pentru porturile de pe coasta de vest și cea de est. Alte structuri vor coordona protecția clădirilor guvernamentale, muzeelor, monumentelor și sistemelor de transport public de mare capacitate.

Autoritățile indiene consideră că această organizare va permite comandanților să acumuleze cunoștințe mai aprofundate despre riscurile specifice fiecărui sector și să colaboreze mai eficient cu operatorii infrastructurilor și cu ministerele de resort.

Reforma nu se limitează la schimbarea organigramei, ci la îmbunătățirea procedurilor operaționale, a controlului accesului și a intervenției echipelor de reacție rapidă.

Noua structură ar urma să faciliteze și integrarea unor tehnologii și capacități de securitate adaptate riscurilor emergente: sisteme de contracarare a dronelor, managementul riscurilor cibernetice și planuri de răspuns la situații de urgență specifice fiecărui sector.

Este o abordare care pornește de la ideea că o centrală electrică, un port comercial, o instalație petrolieră sau o rețea de transport nu au aceleași vulnerabilități și nu pot fi protejate eficient prin proceduri identice.

Lecția europeană: pregătirea nu poate începe după primul sabotaj

În Europa, această problemă nu mai este una teoretică. Statele europene se confruntă cu o serie de incidente care au readus în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor critice: acte de sabotaj, incursiuni ale dronelor, atacuri cibernetice, perturbări ale transporturilor și operațiuni de influență.

Aceste evoluții arată cât de mult s-a schimbat perspectiva asupra securității infrastructurii. Nu mai este suficientă protecția fizică a unui obiectiv împotriva intruziunilor. Trebuie luate în calcul amenințări care pot combina sabotajul, atacurile cibernetice, folosirea dronelor și perturbarea funcționării unor servicii esențiale.

Sursa: https://www.pib.gov.in/PressReleseDetailm.aspx?PRID=2331246&lang=1&reg=1