Germania pregătește o rezervă strategică de gaze pentru situații de sabotaj și atacuri asupra infrastructurii
Germania introduce un nou mecanism de protecție a securității energetice, prin constituirea unei rezerve strategice de gaze naturale care ar urma să poată fi utilizată în cazul unor întreruperi majore ale aprovizionării.
Guvernul german a aprobat constituirea unei rezerve strategice de 24 TWh de gaze naturale, destinată asigurării aprovizionării timp de 30 de zile în cazul întreruperii complete a livrărilor. Măsura urmărește consolidarea rezilienței energetice în fața unor situații excepționale, inclusiv sabotaje și atacuri asupra infrastructurilor de import. Noua rezervă va fi separată de stocurile comerciale și de obligațiile obișnuite ale companiilor de furnizare.
O rezervă pentru situații de criză, nu pentru fluctuațiile de preț
Autoritățile germane subliniază că mecanismul nu urmărește stabilizarea prețurilor la energie, ci prevenirea unei crize de aprovizionare. Ministrul federal al Economiei a explicat că rezerva ar trebui să permită menținerea alimentării cu gaze atunci când livrările sunt întrerupte, înainte ca situația să impună măsuri precum oprirea unor instalații industriale sau restricționarea consumului.
Gestionarea mecanismului va reveni Trading Hub Europe (THE), operatorul responsabil de piața germană de gaze. Constituirea rezervei urmează să înceapă în 2027, iar autoritățile urmăresc ca aceasta să fie pregătită pentru iarna 2027–2028.
Sabotajul, inclus explicit în planificarea securității energetice
Un element important al deciziei este recunoașterea explicită a riscului reprezentat de sabotaj și de atacurile deliberate asupra infrastructurii. Germania consideră astfel că diversificarea surselor de aprovizionare și existența unor depozite comerciale nu sunt suficiente pentru a garanta continuitatea alimentării în cazul unor evenimente majore care afectează infrastructurile de import.
O lecție pentru securitatea energetică europeană
Decizia Berlinului oferă un exemplu de abordare a securității energetice care depășește logica rezervelor comerciale și a diversificării furnizorilor. Pentru România, unde infrastructura energetică include conducte de transport, depozite subterane, terminale și proiecte de exploatare offshore, experiența germană merită urmărită.
Protecția fizică a instalațiilor, securitatea sistemelor informatice, monitorizarea infrastructurilor și existența unor mecanisme de continuitate a activității trebuie să funcționeze împreună. În cazul unui atac asupra unei infrastructuri critice, capacitatea de a menține temporar aprovizionarea poate fi la fel de importantă ca prevenirea incidentului.
Decizia Germaniei arată că pregătirea pentru astfel de scenarii începe să fie tratată tot mai mult ca o componentă structurală a securității naționale.
Sursa: https://www.bundesregierung.de/breg-de/schwerpunkte/deutsche-einheit/kabinett-gasreserve-krisenvorsorge-2460538