# Marea Britanie vrea să reducă dependența de inteligența artificială dezvoltată în SUA și China

- Publicat: 2026-10-11 16:54 (Europe/Bucharest)
- Actualizat: 2026-10-11 14:05
- Autor: Radu Popa
- Secțiune: Inteligență artificială
- Sursa paginii: https://securityconnect.ro/stire/marea-britanie-vrea-sa-reduca-dependenta-de-inteligenta-artificiala-dezvoltata-in-sua-si

> Marea Britanie ar trebui să își dezvolte propriile capacități de inteligență artificială pentru a nu depinde de tehnologii străine care ar putea deveni inaccesibile din motive politice sau comerciale. Avertismentul a fost lansat de George Williamson, noul director al Alan Turing Institute, principalul institut britanic de cercetare în domeniul inteligenței artificiale.

Într-un interviu publicat pe 10 octombrie de *The Guardian*, Williamson a susținut că Marea Britanie trebuie să-și consolideze propriile capacități în domeniul AI, într-un moment în care Statele Unite și China domină dezvoltarea tehnologiilor avansate. El a atras atenția că accesul la sisteme străine poate fi restricționat sau întrerupt din motive politice ori comerciale, tocmai atunci când o țară are mai mare nevoie de ele.

Inteligența artificială nu mai este folosită doar pentru redactarea de texte, analiza documentelor sau automatizarea activităților de birou. Ea pătrunde tot mai mult în domenii esențiale pentru funcționarea unui stat: apărare, servicii medicale, infrastructură critică și securitate națională.

În aceste sectoare, dependența de o tehnologie controlată din afara țării ridică mai multe probleme. Un furnizor poate modifica termenii de utilizare, poate limita accesul la anumite funcții sau poate înceta furnizarea serviciului. În cazul unor tensiuni geopolitice, o restricție comercială ori politică ar putea afecta organizații care și-au construit procesele pe baza acelor instrumente.

Williamson a invocat inclusiv situația în care autoritățile americane au restricționat temporar, în iunie, distribuirea în afara SUA a unor modele recente dezvoltate de compania Anthropic. În opinia sa, asemenea exemple arată că accesul la tehnologie nu trebuie considerat garantat.

Problema nu se rezumă la posibilitatea pierderii accesului. Dacă o instituție nu poate inspecta sau controla suficient sistemul AI pe care îl folosește, îi poate fi mai dificil să evalueze limitele acestuia, să identifice erorile sau să înțeleagă cum influențează deciziile.

Alan Turing Institute își va concentra activitatea mai mult asupra rezilienței naționale. Obiectivul este ca cercetarea în AI să contribuie atât la dezvoltarea tehnologiei, cât și la protejarea sistemelor esențiale împotriva perturbărilor.

Printre direcțiile menționate de Williamson se numără:

- **Protejarea infrastructurii critice**, astfel încât serviciile esențiale să poată funcționa chiar și în condiții de criză.
- **Identificarea amenințărilor generate de AI**, pe măsură ce tehnologia devine mai puternică și mai accesibilă.
- **Detectarea dezinformării**, inclusiv a campaniilor coordonate care pot afecta încrederea publicului și funcționarea instituțiilor democratice.
- **Dezvoltarea unor capacități tehnologice proprii**, inclusiv a unor modele AI mai mici, adaptate unor utilizări precise și care pot fi puse la dispoziția companiilor britanice.

Williamson nu consideră că Marea Britanie trebuie să reproducă neapărat modelele uriașe dezvoltate de cele mai mari laboratoare comerciale. Resursele financiare și de calcul ale acestora sunt greu de egalat. În schimb, țara ar putea investi în tehnologii specializate, proprietate intelectuală națională și soluții adaptate nevoilor sale.

O asemenea abordare ar permite dezvoltarea unor instrumente controlate local, fără ca fiecare aplicație să depindă de un număr restrâns de furnizori globali.

Riscul dependenței nu privește numai companiile americane. Williamson a avertizat și asupra utilizării modelelor dezvoltate în China, ale căror răspunsuri sau restricții pot reflecta valorile și prioritățile politice ale țării de origine.

În cazul unor aplicații educaționale, administrative sau de analiză a informațiilor, diferențele de acest tip pot influența rezultatele. De aceea, accesul la tehnologie trebuie însoțit de posibilitatea evaluării și verificării sale.

Aceasta nu înseamnă că orice model străin este automat nesigur. Miza este ca instituțiile să poată înțelege riscurile, să verifice performanța sistemelor și să nu ajungă într-o situație în care nu au alternative viabile.

Discuția depășește granițele Marii Britanii. În ultimele săptămâni, lideri europeni, inclusiv președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au susținut necesitatea unei autonomii mai mari a Europei în domeniul inteligenței artificiale.

Pentru statele europene, provocarea este dublă: să beneficieze de progresele tehnologice și, în același timp, să evite dependența excesivă de furnizori asupra cărora au un control limitat.

Pentru România, subiectul este relevant în special în sectoare precum administrația publică, sănătatea, apărarea și infrastructura energetică. Pe măsură ce instituțiile și companiile integrează AI în activitățile lor, devin importante întrebări precum: unde sunt procesate datele, cine controlează sistemul, ce se întâmplă dacă serviciul devine indisponibil și există o alternativă care poate fi activată rapid?

Sursa:https://www.theguardian.com/technology/2026/oct/10/uk-foreign-ai-head-alan-turing-institute-george-williamson

Etichete: AI, Alan Turing Institute, infrastructură critică, inteligență artificială, securitate națională, suveranitate tehnologică
