# Un videoclip fals, milioane de oameni influențați. Noua față a manipulării online

- Publicat: 2026-11-09 22:41 (Europe/Bucharest)
- Actualizat: 2026-11-09 22:42
- Autor: Radu Popa
- Secțiune: Securitate
- Sursa paginii: https://securityconnect.ro/stire/deepfake-noua-arma-a-manipularii-online-cum-poate-inteligenta-artificiala-sa-schimbe-ceea

> Într-o perioadă în care imaginile și vocile pot fi imitate cu ajutorul inteligenței artificiale, miza nu mai este doar dacă un material este real sau fals. Miza este ce ajung oamenii să creadă după ce îl văd și cum pot fi influențate reacțiile lor.

Un videoclip deepfake nu trebuie să convingă pe toată lumea pentru a-și atinge scopul. Uneori este suficient să provoace o reacție emoțională, să creeze suspiciuni sau să alimenteze o controversă. Un politician poate fi prezentat într-o înregistrare în care pare că insultă o categorie de cetățeni. Un polițist poate apărea într-un videoclip în care agresează o persoană. Un reprezentant al unei instituții poate părea că face o declarație compromițătoare.

Chiar dacă materialul este ulterior dezmințit, prima impresie poate rămâne. O parte dintre cei care l-au văzut nu vor ajunge să vadă și dezmințirea. Alții vor continua să se întrebe dacă nu cumva există totuși un sâmbure de adevăr. Acesta este unul dintre efectele importante ale manipulării prin conținut sintetic: nu urmărește întotdeauna să impună o versiune alternativă a realității, ci poate urmări să slăbească încrederea oamenilor în ceea ce este verificabil.

De la un videoclip fals la neîncredere în instituții

În România, Ministerul Afacerilor Interne a atras atenția asupra unor videoclipuri realizate cu inteligență artificială și distribuite pe rețelele sociale, în care apăreau presupuşi angajați ai instituțiilor de ordine publică în situații compromițătoare. Unul dintre exemplele prezentate de reprezentantul MAI în mai 2026 înfățișa un presupus angajat al ministerului agresând o persoană vulnerabilă pe stradă. Imaginile erau însoțite de melodii patriotice.

Potrivit explicațiilor oferite de reprezentantul instituției, scopul unor astfel de materiale era să îi determine pe cetățeni să nu mai aibă încredere în instituțiile de forță ale statului și să creadă că acestea acționează împotriva populației. Mecanismul poate funcționa în mai multe etape:

- Este creată o poveste. Materialul este conceput pentru a susține o anumită idee: o instituție este coruptă, un politician disprețuiește cetățenii, o anumită comunitate reprezintă o amenințare.
- Este provocată o emoție. Furia, teama, indignarea sau sentimentul de nedreptate îi pot determina pe oameni să reacționeze rapid.
- Mesajul este amplificat. Conturi diferite distribuie materialul și îl însoțesc de comentarii care îi susțin aparent autenticitatea.
- Este afectată încrederea. Chiar și după dezmințire, suspiciunea poate persista, iar oamenii pot deveni mai receptivi la alte mesaje similare.

Operațiunile de influență nu se bazează pe un singur fals. Un exemplu relevant este Operațiunea Overload, cunoscută și sub numele Matryoshka, analizată în raportul din martie 2026 al Serviciului European de Acțiune Externă. Raportul descrie o rețea de manipulare informațională aliniată intereselor Rusiei, care folosește în principal conținut video fals, materiale de impersonare și trimiteri înșelătoare către articole sau surse neautentice.

Un element important este modul de distribuire: unele conturi publică materialele inițiale, iar alte conturi le redistribuie și le amplifică. Astfel, conținutul poate căpăta aparența unei informații confirmate de mai multe surse.

Exemplul arată că deepfake-ul poate fi integrat într-o operațiune mai amplă de influență. Scopul nu este neapărat viralizarea unui singur videoclip, ci menținerea în circulație a unor narațiuni care influențează felul în care publicul interpretează evenimentele.

De ce sunt oamenii vulnerabili la acest tip de manipulare?

În mediul online, informațiile sunt consumate rapid, adesea fără verificarea sursei. Un videoclip de câteva secunde poate ajunge la mii sau milioane de utilizatori înainte ca cineva să îi stabilească autenticitatea. În plus, oamenii tind să acorde mai multă atenție informațiilor care confirmă ceea ce cred deja sau care le provoacă emoții puternice. Un material care prezintă un adversar politic într-o situație compromițătoare poate fi distribuit cu ușurință de cei care au deja o opinie negativă despre acesta.

Aici apare un risc suplimentar: manipularea nu trebuie să convingă oamenii să adopte o idee complet nouă. Poate doar să le întărească prejudecățile, să adâncească diferențele dintre grupuri și să facă dialogul public tot mai dificil.

Iar când falsurile devin suficient de numeroase, apare și un efect invers: oamenii pot ajunge să conteste inclusiv înregistrările autentice, susținând că orice material incomod ar putea fi generat cu AI.

Când nu mai știm în cine să avem încredere

Unul dintre cele mai serioase efecte ale deepfake-urilor este deteriorarea încrederii în informație. Dacă un videoclip poate fi fabricat, dacă vocea unei persoane poate fi imitată și dacă o declarație poate fi atribuită în mod fals, publicul ajunge să pună sub semnul întrebării inclusiv dovezile autentice. Această situație poate fi exploatată de persoane sau grupuri care urmăresc să evite răspunderea pentru propriile acțiuni. O declarație reală poate fi respinsă ca fiind falsă, iar o înregistrare autentică poate fi contestată prin simpla invocare a posibilității unui deepfake.

Astfel, manipularea nu mai constă doar în răspândirea unei minciuni. Poate ajunge să afecteze însăși capacitatea publicului de a distinge între informație verificată și conținut fabricat.

Cum ne protejăm de manipulare?

Protecția nu începe cu identificarea unor imperfecțiuni tehnice în videoclipuri, ci cu schimbarea modului în care reacționăm la informațiile care ne provoacă emoții puternice.

Înainte de a distribui un material controversat, este important să verificăm dacă informația apare și în surse independente, dacă instituția sau persoana vizată a publicat o reacție și dacă înregistrarea este prezentată în contextul corect.

De asemenea, trebuie să fim atenți la conturile care repetă aceleași mesaje, la postările care încearcă să provoace indignare imediată și la afirmațiile potrivit cărora o anumită informație este ascunsă intenționat de toate sursele credibile.

În cazul solicitărilor de bani sau de date personale, verificarea trebuie făcută separat, printr-un canal cunoscut. O voce sau o imagine familiară nu mai reprezintă o garanție suficientă a identității interlocutorului.

Surse:

Etichete: FIMI, deepfake, dezinformare, influențarea opiniei publice, inteligență artificială, manipulare online, război informațional, securitate informațională
