# Claude Code: date de acces ajunse în depozite publice de cod

- Publicat: 2026-11-09 21:03 (Europe/Bucharest)
- Actualizat: 2026-11-09 22:03
- Autor: Milena
- Secțiune: Securitate cibernetică
- Sursa paginii: https://securityconnect.ro/stire/claude-code-date-de-acces-ajunse-in-depozite-publice-de-cod

> O analiză Apiiro a identificat parole, chei și alte date de acces în fișiere publicate pe GitHub. În unele cazuri, acestea ar fi putut fi salvate într-un fișier de configurare după ce un dezvoltator a aprobat o comandă în Claude Code.

Apiiro, o companie care analizează riscurile de securitate ale aplicațiilor, a identificat 2.539 de informații de acces în 1.994 de proiecte publice de pe GitHub. GitHub este o platformă pe care programatorii păstrează și publică proiecte de cod. Unele proiecte sunt publice și pot fi văzute de oricine.

Prin „informații de acces” — numite adesea „secrete” în securitatea informatică — înțelegem date care pot permite conectarea la un sistem sau folosirea unui serviciu. Exemplele includ parole, chei digitale și tokenuri: coduri care dovedesc că un utilizator sau un program are dreptul să acceseze un serviciu. Am explicat aici termenul folosit ca ”secret” în securitatea IT, însă mă aștept ca pe viitor fiecare dintre noi să înțeleagă noii termini pe care ni-i impune AI-ul, vom publica și pe site un dicționar ai noilor termeni pe care ni-i impune inteligența artificială.

Așadar, cifra de 2.539 nu înseamnă 2.539 de parole confirmate ca active. Ea include mai multe tipuri de date de acces găsite în fișiere de configurare, în istoricul modificărilor proiectelor și în alte fișiere create de instrumente de programare bazate pe inteligență artificială. Apiiro spune că nu a încercat să folosească datele găsite și nu a verificat dacă toate mai erau valabile. O organizație notificată de cercetători a confirmat însă că una dintre cheile sale expuse era încă activă. Raportul Apiiro descrie analiza și limitele ei.

### Cum ar putea ajunge datele de acces într-un proiect public

Claude Code este un instrument creat de Anthropic, compania din spatele asistentului Claude. El poate ajuta la scrierea și modificarea codului și poate propune comenzi care să fie rulate pe computerul dezvoltatorului. Înainte de unele acțiuni, utilizatorul este rugat să aprobe comanda.

Dacă utilizatorul alege „Yes, and don’t ask again” — „Da, și nu mă mai întreba” — programul poate salva o regulă care îi permite să repete acea comandă. Regula ajunge într-un fișier numit .claude/settings.local.json. JSON este un format text folosit pentru păstrarea setărilor într-o structură pe care programele o pot citi.

Riscul apare dacă o comandă conține deja o parolă sau un token, de exemplu, pentru conectarea la o bază de date, la o altă aplicație, la browser sau la computer de la distanță. În anumite situații, comanda aprobată poate fi păstrată în fișier împreună cu datele incluse în ea. Dacă fișierul este apoi adăugat și publicat odată cu proiectul, aceste date pot deveni vizibile online.

[Când furnizorul AI devine parte din riscul de securitate](https://securityconnect.ro/stire/cand-furnizorul-ai-devine-parte-din-riscul-de-securitate?utm_source=chatgpt.com)

Documentația Anthropic spune că fișierul este destinat setărilor locale ale proiectului și că Claude Code încearcă să îl excludă automat de la publicarea prin Git. Git este un instrument care ține evidența modificărilor dintr-un proiect de cod. Totuși, protecția poate să nu se aplice dacă fișierul este deja urmărit de Git sau dacă este inclus manual în proiect. Anthropic explică aceste diferențe în documentația Claude Code despre fișierele de setări.

### Ce arată această analiză?

Apiiro a verificat 104.185 de copii publice ale fișierului .claude/settings.local.json. În 1.122 dintre ele a găsit cel puțin o informație de acces, pentru un total de 1.379 de valori distincte. Acestea includeau parole pentru baze de date, chei și tokenuri pentru servicii online și date de conectare la servere.

Unele date erau asociate cu SSH — prescurtarea de la Secure Shell, o metodă folosită pentru conectarea de la distanță la un server. Altele erau legate de AWS (Amazon Web Services), o platformă de servicii cloud, sau de Supabase, un serviciu online folosit, printre altele, pentru găzduirea bazelor de date.

Totalul de 2.539 include și date de acces găsite în versiuni mai vechi ale proiectelor, în fișiere de setări partajate și în transcrieri salvate de unele instrumente. Un proiect Git păstrează adesea istoricul modificărilor. Așadar, ștergerea unui fișier din versiunea curentă nu înseamnă automat că datele au dispărut și din istoricul proiectului ori din copiile lui.

### De ce verificările automate pot să nu detecteze toate datele

Apiiro a verificat fișierele și cu Gitleaks și TruffleHog. Acestea sunt programe care caută automat parole, chei și alte date sensibile în cod și în fișierele asociate proiectelor.

Potrivit raportului, 215 dintre fișierele care conțineau date de acces nu au fost semnalate de niciunul dintre cele două programe. O explicație este că unele parole sunt cuvinte obișnuite incluse într-o comandă, nu șiruri de caractere cu un format recognoscibil de cheie digitală.

Un token API este un exemplu de cod care permite unui program să folosească un serviciu prin API — Application Programming Interface, adică interfața prin care două programe comunică. O parolă scrisă direct într-o comandă poate fi mai greu de recunoscut automat decât un token cu format standard.

### Ce pot verifica dezvoltatorii și echipele de securitate?

Dacă un astfel de fișier a fost publicat, echipa ar trebui să verifice atât versiunea curentă a proiectului, cât și istoricul modificărilor. Dacă găsește o parolă sau o cheie, cel mai prudent este să o schimbe — proces numit rotirea acreditărilor — și să verifice unde a mai fost folosită. Simplul fapt că fișierul a fost șters nu elimină automat copiile păstrate în istoricul proiectului sau în alte copii ale acestuia.

Pentru comenzile viitoare, datele de acces pot fi păstrate într-un manager de parole sau într-un serviciu dedicat gestionării secretelor și furnizate programului printr-o variabilă de mediu, în loc să fie scrise direct în comandă. Echipele pot configura și verificări automate înainte ca modificările să fie salvate sau publicate.

Apiiro spune că Boris Cherny, responsabil de Claude Code la Anthropic, a afirmat pentru Hacker News că echipa analizează posibile măsuri de prevenire, inclusiv verificări automate pentru date sensibile. Discuția de pe Hacker News conține răspunsul său.

Cazul scoate în evidență o întrebare practică pentru companiile care folosesc instrumente de programare bazate pe inteligență artificială: ce informații pot accesa aceste instrumente, ce acțiuni pot efectua și unde sunt păstrate comenzile pe care le execută? Subiectul se leagă de articolele SecurityConnect.ro despre riscul asociat furnizorilor AI și evaluarea AI în securitate prin rezultate operaționale.

[Utilizarea AI în securitate se evaluează prin rezultate operaționale](https://securityconnect.ro/stire/utilizarea-ai-in-securitate-se-evalueaza-prin-rezultate-operationale?utm_source=chatgpt.com).

Surse:

Apiiro – [analiza datelor de acces găsite în proiecte publice](https://apiiro.com/blog/coding-agents-leaking-secrets-github-dont-ask-again)

Anthropic – [documentația Claude Code despre fișierele de setări](https://code.claude.com/docs/en/settings)

[Hacker News – discuția cu răspunsul responsabilului Claude Code](https://news.ycombinator.com/item?id=50407882)

GitHub – [raportare anterioară privind comenzile salvate în setări](https://github.com/anthropics/claude-code/issues/5544)

Etichete: Anthropic, Apiiro, Claude Code, GitHub, agenți AI, inteligență artificială, parole, secrete API, securitate cibernetică, securitatea codului
